"Ceea ce nu traim la timp, nu mai traim niciodata." - O. Paler

…in vacantele din extrasezon

Posted: January 31st, 2013 | Author: | Filed under: ...la drum | No Comments »

Imi plac concediile in care oamenii prefera sa stea la birou si sa munceasca. Departe de ei gandul de a pleca in concediu, poate doar il planuiesc pe cel din vara. Atunci este momentul perfect pentru ca eu sa plec in vacanta.

De ce? Cand pleci in extrasezon ai impresia ca intreaga zona este a doar a ta. Asa ma simt eu acum. Lumini stinse, magazine inchise si restaurante uitate de lume. Oamenii parca au disparut si masinile lipsesc din peisaj. Bradul de Craciun inca exista in centrul statiunii. Simti ca ai inchiriat o zona doar pentru tine si poti sa te plimbi doar tu cu gandurile tale. Absolut nimic nu te deranjeaza. Peste tot sunt panouri care anunta ca sunt camere de inchiriat insa luminile stinse si zapada mare iti soptesc ca sunt doar uitate de vreme.

Daca esti norocos si nimeresti intr-o zona cu piscina si SPA vei fi cu adevarat rasfatat. Cand ai avut ultima data un jacuzzi doar al tau?

Cand revin in Bucuresti am impresia ca intru intr-o zona mult prea agitata si deja simt ca-mi este doar de acea pustietate.

Ciudat este ca desi sunt o persoana sociabila cand vine vorba de concediu prefer sa scap de tipetele copiilor, de muzica data la refuz si de aglomeratia din magazine, restaurante sau SPA.

Va propun sa incercati macar o data sa va mutati concediul de vara intr-o perioada linistita. O sa va placa. O sa aveti tot timpul din lume sa cititi, sa va plimbati si sa ascultati linistea.


…marketing direct de ziua mea

Posted: January 25th, 2013 | Author: | Filed under: ...despre dezvoltarea personala, ...prin viata | Tags: , , | No Comments »

Absolut genial mi se pare modul in care abordeaza Yves Rocher apropierea de client prin scrisori. Primesc de ceva vreme de la ei astfel de corespondenta si aproape de fiecare data au o modalitatea prin care ma conving sa mai cumpar ceva. Stiu cum sa te faca sa explorezi, sa intelegi de ce ai nevoie si sa stii ca de fiecare data este o ocazie unica.

Zilele acestea chiar mi-au facut o surpriza placuta stiind ca se apropie ziua mea de nastere. In afara de mesajele de pe facebook sau mailurile cu “la multi ani” nu-mi amintesc de vreo alta metoda care sa ma incante mai mult.

De fiecare data gasesc in plic un alt plic pe care sa-l folosesc pentru comanda. Mi se pare o miscare buna pentru cine vrea sa comande pe loc. Totusi daca nu esti fanul postei romane poti sa faci comanda instant prin telefon. Depinde de modul preferat.

 

Pe langa plic am posibilitatea de a primi cadou de ziua mea un parfum in valoare de 155 de lei daca as cumpara de cel putin 49 de lei. Pe de alta parte daca fac o  comanda de peste 70 de lei am transportul gratuit si primesc si alte cadouri surpriza. Mai mult chiar daca ajung sa cumpar 14 produse pot sa primesc alte 7 produse fara sa fie nevoie sa le platesc.

O schema de marketing formidabila care nu te lasa sa te opresti cand vrei sa comanzi. Merita toate felicitarile nostre si ar trebui sa invatam si noi de la ei cum sa ne tinem clientii aproape.

In plic am gasit o scrisoare personalizata ( mi se adresau pe nume, mentionau exact ziua de nastere si scriau si cateva caracteristici ale zodiei varsator) si un cartonas cu o urare din partea celui responsabil de Yves Rocher Romania.

Design-ul plicului era unul care te determina sa-l deschizi imediat ce-l gaseai in cutia postala. Pe partea cealalta a plicului erau prezentate cele 3 parfumuri – unul dintre ele l-as putea primi cadou daca o sa comand. Nu mai este cazul sa va spun de calitatea materialelor folosite…

Acesta nu este singurul plic primit de la ei. La o saptamana diferenta am primit altceva.

Anul trecut in toamna am intrat intr-un magazin si o domnisoara de la casa m-a convins sa-mi fac un card de fidelitate Yves Rocher. Daca tot am comandat prin posta nu am reusit sa ajung sa-l folosesc niciodata. Acum am primit un cadou pentru ziua mea- disponibil daca merg in magazin si prezint cardul. Este mentionat faptul ca nu este necesar sa cumpar nimic pentru a intra in posesia darului insa probabil ei stiu ca oricarei femei ii este greu sa se abtina o data ce a intrat intr-un magazin de cosmetice.

Pe langa setul de bijuterii primesc o stampila pe card (se foloseste pentru puncte, reduceri) si o reducere de 30% daca voi cumpara ceva pana la data de 31.01.2013.

 Oare este un concept romanesc sau este unul pur frantuzesc? Sincer dupa peste 6 luni in care primesc aproape lunar astfel de oferte prin email  si posta sunt aproape convinsa ca sistemul vine la pachet din Franta. Sper sa fie un exemplu de urmat si la noi in tara. Cred intr-un viitor al marketing-ului prin scrisori si chiar daca exista deja companii care folosesc aceasta metoda cu siguranta au loc si mai multi pe aceasta piata.

Cand ne uitam exagerat dupa alti clienti tindem sa ii ignoram prea mult pe cei care cumpara in prezent.


…despre fidelizarea clientului dupa o experienta neplacuta

Posted: January 24th, 2013 | Author: | Filed under: ...despre dezvoltarea personala, ...prin viata | Tags: , , , | No Comments »

Sunt multe de discutat referitor la fidelizarea clientului insa foarte putine de spus despre fidelizarea unui client nou nemultumit. O sa va dau un exemplu recent.

Aseara am iesit intr-un Pub din Centrul Vechi si la final am observat ca in plus pe nota de plata erau trecute 2 beri. Din punctul meu de vedere nu a fost nicio problema insa nu mi-a placut atitudinea si raspunsul primit din partea doamnei care ne-a servit la masa.

Am semnalat situatia si au spus simplu: “Da, asa este.”

Am plecat de acolo cu gandul la variantele posibile referitor la ce ar fi trebuit sa faca pentru ca eu, client recent, sa plec multumit si sa revin si cu alta Fidelizarea clientuluiocazie.

Indicat ar fi fost sa-si ceara scuze sau macar sa se creeze impresia ca-i pare rau. Pasul urmator ar fi fost sa ma faca intr-un fel sau altul sa revin si sa uit de incident. Sub nicio forma atitudinea aroganta nu ajuta in cazul unei astfel de vanzari. Din pacate avem de multe ori tendinta de a asocia angajatii cu brand-ul, nu degeaba angajatii sunt oglinda unei firme.

Ce ar fi putut sa faca? Pentru astfel de cazuri sau orice altceva ce ar putea sa nemultumeasca un client sa existe un card cadou prin intermediul caruia sa-l domolesti putin. Poate daca ne-ar fi spus uitati ne cerem scuze pentru confuzie si data viitoare cand reveniti la noi veti benefica de x lucru cu siguranta situatia ar arata altfel. As fi fost incantata ca i-a pasat si a vrut sa plecam fara sa ma gandesc ca poate au facut intentionat cand au adaugat acele beri pe nota de plata ( interesant este ca nu mi se intampla prima oara).

Orice client care trece printr-o situatie de acest gen are tendinta de a spune mai departe. Daca primeste si o rezolvare rapida categoric ar fi fost o metoda ca acel client nemultumit sa spuna si de situatia placuta asociata incidentului. Personal m-as intoarce cu placere intr-un astfel de loc unde angajatii isi apreciaza clientii fie ca vin pentru prima oara sau a doua oara.

Este cam greu sa ai o a doua sansa pentru o prima impresie cand faci vanzari, nu-i asa?

sursa foto: http://www.freedigitalphotos.net


…la teatru

Posted: January 16th, 2013 | Author: | Filed under: ...despre dezvoltarea personala, ...prin viata | Tags: , , | No Comments »

Anul acesta imi doresc mai mult ca niciodata sa merg la teatru. Nu cred ca am apucat sa scriu pe acest blog despre aceasta pasiune  insa suntem doar la inceput, avem tot timpul din lume pentru recomandari si piese bune.

Nu stiu de ce dar acum mi-am amintit de prima oara cand am mers la teatru.

Cand am primit invitatia am fost entuziasmata precum un copil care primeste o ciocolata. Imediat dupa entuziasm m-am intristat si mi-am dat seama ca nu am cu ce sa ma imbrac. In mintea mea era o conceptie clara la momentul respectiv: la teatru nu te poti imbraca oricum. M-am stresat 2 zile inainte si in acelasi timp am stresat-o si pe mama care a alergat saraca cu mine prin magazine ca sa-mi gasesc hainele potrivite pentru teatru. Tot nu intelegea ce vreau si nici eu nu stiam ce vroiam insa stiam ca nu pot sa merg in blugi. In final mi-am luat un costumas bej si o gentuta eleganta.Nu m-au multumit deplin insa aveam nevoie de ceva special pentru iesire.

Dupa ce m-am imbracat am simtit ca sunt pregatita. M-am dus incantata de parca mergeam la cine stie ce intalnire importanta. Mare a fost surprinderea mea cand am intrat in sala si am vazut ca eram printre putinele persoane care nu venisera in blugi sau chiar pregatiti de plaja ( da, erau niste barbati in pantaloni scurti). Am fost trista sa vad ca oamenii nu gandesc la fel. Probabil ca nici nu-mi imaginam vreo secunda acel scenariu. Din punctul meu de vedere scena era o diferenta de la cer la pamanat fata de un film. Cand esti intr-o sala de teatru unde oamenii aceia incearca sa fie perfecti pentru tine …tu ce faci pentru a le oferi respectul reciproc?

Anii au trecut de atunci si de cateva ori am mers si eu imbracata mult mai normal insa mereu am pastrat o decenta si am simtit ca-i respect pe cei de pe scena. La fel cum si ei ma respecta si fac tot posibilul ca sa fie totul pe placul meu/ al nostru. Nu judec pe nimeni sau cel putin nu o mai fac. Prima data cred ca mai mult am fost in stare de soc si nu voiam sa accept ca nu sunt toti imbracati la 4 ace. Fiecare este liber sa se imbrace exact cum simte. In prezent este de apreciat mai mult faptul ca oamenii nu au uitat de teatru si mai putin important (sa zicem) este aspectul vestimentar.

Maine as vrea sa ma uit putin mai atent in sifonier, sa las blugii si geaca acasa si sa aleg o rochie si un palton. De ce? De dragul teatrului si al actorilor exceptionali care ne incanta privirile de fiecare data.

Poate ne vedem maine la piesa Poker de la Teatrul de Comedie.


…marketing direct cu Andy Owen

Posted: January 16th, 2013 | Author: | Filed under: ...despre dezvoltarea personala, ...pe internet | Tags: , , | No Comments »

Conferinta lui Andy Owen din Bucuresti este o lectie de marketing prin care ar trebui sa trecem cu totii chiar daca nu lucram pe un astfel de post.  Unele persoane au impresia ca pierd timpul la astfel de conferinte, cand de fapt adevarul este undeva la mijloc. De ce spun asta? Fiecare alege ce face in timpul unui seminar/conferinta si fiecare alege ce face apoi cu aceste informatii. Daca noutatile raman doar la nivelul de noutati si nu sunt implementate atunci cu siguranta se poate afirma faptul ca la un seminar s-a pierdut timpul.

De data asta o sa scriu altfel. O sa formulez niste intrebari care m-au ajutat pe mine sa vad lucrurile dintr-o alta perspectiva in momentul in care scriu un email sau redactez o scrisoare.

Pleaca unii clienti din cauza atitudinii oamenilor de la vanzari?

Cat de des aplicati metode de fidelizare?

Cand formulati o oferta o faceti pentru voi sau pentru ei (clientii)?

Cat de mult cheltuiti pentru mentinerea clientilor fideli?

Cand a fost ultima data ati intrebat  un fost client de ce nu mai foloseste serviciile voastre?

Ce vor oamenii de la noi? ( oamenii- clienti, noi- companie)

Cand ai multumit ultima data unui client fara sa-i prezinti si o oferta?

Stiti cui va adresati? Ce le place? Unde locuiesc?

Cine va scrie ofertele si cum o face?

Subiectul este unul atragator? Il determina sa dea click sau sa deschida mesajul?

Cat de des personalizati mesajele si cat de des folositi adresari de genul domnule/doamna?

Mesajele transmise spun mai multe despre voi sau despre client?

Intrebarile pot continua pentru ca seminarul lui Andy Owen a durat o zi intreaga. Cateva sute de slide-uri s-au plimbat prin fata ochilor mei si sper ca informatiile care mi-au ramas in minte sa-mi fie utile atat in viata personala cat si in cea profesionala.

In cadrul seminarului am primit cartea ” Marketing direct pe intelesul tuturor, D.Bird.”. Pana acum am citit doar 100 de pagini dar pot spune sincer ca este o  resursa captivanta care nu ar trebui sa lipseasca din biblioteca unui pasionat de marketing si comunicare.


…doar daca vrei

Posted: January 9th, 2013 | Author: | Filed under: ...prin viata | No Comments »

Ieri pe la ora 17 stateam pe canapea si ma gandeam ca imi planuisem de dimineata sa merg sa alerg pe seara. Imediat in mintea mea au aparut scuze ( e prea frig, e gheata, daca racesc, oricum nu am chef, mai bine citesc sau vad un film…etc). In timp ce ma luptam si la prima vedere era destul de clar rezultatul mi-am dat seama ca daca tot aman din diferite motive asa voi ajunge sa fac in final cu orice aspect din viata mea, fie ca este  important sau nu.

Dupa 10 minute m-am pregatit de alergat. Cand am iesit din bloc am realizat ca este mai multa gheata decat mi-as fi imaginat. Aveam de ales sa ma intorc sau sa merg mai departe. Apoi m-am intrebat: de ceva timp ma tot feresc sa nu cad. Oare daca o sa cad o sa fie sfarsitul lumii? Ce ar fi daca as alerga fara frica de a cadea?

Si uite asa am alergat in parc prin zapada, pe gheata, pe uscat si nu am alunecat. Nu am rezistat mai mult de 15 minute insa m-am intors acasa cu o satisfactie de neimaginat.

Va propun sa faceti ce am facut eu. Nu, nu ma refer la alergat ci pur si simplu la ceea ce aveti in minte. Luptati-va cu voi, motivati-va intr-un fel sau altul. Sentimentul de dupa o sa spuna totul.

Va garantez!

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...